Un rover lunar chinezesc a forat o gaură de 40 de metri în partea îndepărtată a Lunii.
Astronomii au analizat solul lunar din craterul von Karman.
După cum am aflat în timpul lucrărilor, Luna la această adâncime s-a dovedit a fi destul de poroasă.
Sonda de cercetare chineză Chang’e 4 și sonda spațială Yutu-2 se află într-un fel de hibernare pe Lună din ianuarie 2019.
Se știe că craterul von Karman este considerat cea mai neexplorată zonă de pe suprafața satelitului.
Dispozitivul nu a fost folosit de la sfârșitul lunii ianuarie timp de 15 zile pământești.
Această măsură s-a datorat faptului că în această perioadă a fost o noapte foarte rece cu lună.
Potrivit rapoartelor presei, pe 18 februarie, vehiculele de cercetare au ieșit din hibernare și au încercat să studieze compoziția chimică a solului lunar folosind radar.
Drept urmare, a fost posibil să aflăm că regolitul este prezent și pe partea îndepărtată a Lunii, dar este mai poros.
Astronomii raportează că stratul superior la o adâncime de până la 12 m era omogen.
Forajele ulterioare au arătat că stratul, situat la o adâncime de 24 până la 40 m, era format din straturi de pietruire și regolit, similare ca compoziție cu nisipul.
Experții au ajuns la concluzia că stratul studiat este un amestec de fragmente de rocă aruncate din craterele învecinate.
Cercetătorii au fost forțați să admită că, contrar așteptărilor lor, stratul de bazalt subiacent s-a dovedit a fi atât de adânc încât nici măcar nu a putut fi detectat de radar.
În același timp, experții spun că radarul de penetrare a solului este considerat unul dintre cele mai bune instrumente pentru explorarea subterană.
Dispozitivul emite unde radio de diferite frecvențe adânc în suprafață.
Studiind procesele de absorbție și reflectare a acestora, cercetătorii pot obține o imagine a structurii interne a unui obiect la o adâncime de câteva zeci de metri.
Radarele de penetrare a solului sunt, de asemenea, folosite pe Pământ în căutările arheologice și explorarea geologică.
Orbiterii misiunilor Apollo 17, Kaguya și Chang’e 3 au fost echipați cu astfel de dispozitive.
Specialiștii de la Observatorul Național Astronomic al Academiei Chineze de Științe au compilat un model tridimensional al solului subiacent pe baza imaginilor obținute.
Se știe că sonda Chang’e-4 nu va livra mostre de rocă din partea îndepărtată a Lunii către Pământ.
Astronomii raportează că o astfel de muncă crește semnificativ costul misiunii.
Fotografie: Pixabay