Deputații Adunării Naționale Franceze și-au exprimat miercuri seara că nu au încredere în guvernul lui Michel Barnier. El va deveni astfel cel mai scurt prim-ministru din perioada Republicii a cincea franceze, care există din 1958, relatează TASR, potrivit Reuters și AFP.
Criza politică în Franța
331 din 574 de parlamentari au votat pentru votul de neîncredere. Este pentru prima dată din 1962 când un guvern francez a căzut pe un vot de neîncredere. Barnier a fost numit în această funcție de președintele Emmanuel Macron în septembrie pentru a ieși din impas în urma alegerilor anticipate.
Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, a fost cufundată luni într-o altă criză politică, când Barnier și-a folosit puterea pentru a promova un proiect de lege privind bugetul asigurărilor sociale fără un vot în parlament.
După această decizie, alianța de stânga Frontul Poporului Nou (NFP) a depus o moțiune de cenzură. Propunerea a fost susținută și de Asociația Națională (RN), de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, care nu a reușit să promoveze modificările solicitate în bugetul 2025.
Mișcarea așteptată a lui Macron
Premierul Barnier și membrii guvernului vor trebui să-și prezinte demisia lui Macron. Acest lucru se va întâmpla într-un moment în care o altă dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene – Germania – este slăbită și o așteaptă alegeri parlamentare anticipate. Și, de asemenea, cu câteva săptămâni înainte de reintrarea noului președinte american Donald Trump la Casa Albă.
Macron i-ar putea cere acum lui Barnier să rămână în rolul de prim-ministru interimar, deoarece căutarea unui nou premier ar putea dura până anul viitor.
Potrivit Reuters, însă, președintele francez ar putea numi un nou prim-ministru chiar înainte de ceremonia oficială de redeschidere de sâmbătă a Catedralei Notre-Dame din Paris. Cu toate acestea, Macron nu a căzut încă de acord cu privire la numele potențialului nou prim-ministru al țării. Potrivit surselor Reuters, această listă include, de exemplu, fostul premier socialist Bernard Cazeneuve, fostul ministru al Sănătății sau Muncii Xavier Bertrand și ministrul Apărării Sébastien Lecornu.
Până la jumătatea anului 2027 de către președinte
Președintele Macron, care a câștigat al doilea mandat în 2022, a convocat alegeri parlamentare anticipate, primul și al doilea tur de scrutin au avut loc în iunie și iulie, în urma eșecului partidului său la alegerile europene. Mandatul său durează până la jumătatea anului 2027, iar parlamentul nu-l poate obliga să demisioneze. Cu toate acestea, RN și stânga dur îi cer demisia, deoarece se confruntă cu cea mai mare criză de la revoltele populare din vestele galbene din 2018-2019.