Racheta rusă Orešnik ca instrument de propagandă. Putin a comparat-o cu un meteorit

Am extins și actualizat articolul la 18:02.

Atacul rusesc cu o rachetă balistică experimentală Oresnik, care a lovit o fabrică industrială din orașul ucrainean Dnipro, ar fi fost o operațiune de propagandă în spatele Kremlinului, agențiilor sale de informații și armatei.

Folosind noua armă, Moscova ar fi încercat să revigoreze teama de amenințare nucleară în Ucraina și Occident, unde amenințările cu armele nucleare nu sunt luate la fel de în serios ca înainte.

Moscow Times citează patru surse care spun că atacul experimental cu rachetă și mediatizarea ulterioară a acestuia au fost pregătite cu grijă. În campanie urmau să fie implicați oficiali, personal militar și experți în PR de la Kremlin.

Au pregătit și o campanie pentru atac

Una dintre sursele ziarului a descris atacul și modul în care a fost ulterior prezentat publicului și răspândit pe rețelele de socializare ca spectacol. Potrivit acestuia, campania de propagandă a fost menită în primul rând să umfle puterea noii arme.

„Au fost sesiuni de brainstorming despre cum să reacţioneze şi să pună americanii şi britanicii la faţa locului pentru că i-au permis lui Zelensky să folosească arme cu rază lungă de acţiune. Și cum să sperii Berlinul și alți europeni să se supună”, a spus un alt oficial rus.

The Moscow Times nu își numește sursele, argumentând că, din cauza sensibilității subiectului, acestea au cerut anonimatul.

Un apel telefonic către purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zacharovová, ar fi trebuit să facă parte și din campania menționată mai sus. Un oficial de rang înalt de la Kremlin, Alexey Gromov, a sunat-o direct în timpul unui briefing cu jurnaliştii ruşi după atacul asupra oraşului Dnipro. Apelul lor prin care i-a cerut Zakharova să nu comenteze asupra atacului asupra uzinei militare din Dnipro a fost auzit de microfoane.

Punctul culminant al campaniei trebuia să fie atunci când președintele rus Vladimir Putin a declarat, la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă de la Astana, că Moscova ar putea efectua „testele de luptă” ale lui Oresnik împotriva „centrelor decizionale” de la Kiev.

Câte pot face?

Putin a folosit și termenul „test” în legătură cu Oresnik în timpul unui discurs extraordinar, unde a explicat de ce Rusia a folosit noua armă. A fost o reacție la acțiunile administrației președintelui american Joe Biden, care a dat undă verde Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS și rachetele brisco-franceze Strom Shadow.

Președintele rus, la o întâlnire cu reprezentanții industriei militare ruse, a declarat ulterior că este necesar să se introducă producția în serie a acesteia. Cu toate acestea, unii experți susțin că producția de serie a lui Orešnik ar dura ani în Rusia din cauza birocrației ineficiente și a inovațiilor întârziate.

„Chiar și proiectele relativ simple fără rachete pot dura cinci până la șapte ani pentru a se dezvolta”, a declarat pentru Moscow Times un inginer rus fără nume. De asemenea, el a remarcat că utilizarea lui Oresnik a fost probabil mai mult pentru a influența opinia publică decât pentru a demonstra noile capacități militare ale Rusiei.

În același timp, rușii au anumite limite în utilizarea rachetei, de unde o pot lansa.

Serviciile de informații militare ucrainene susțin că Rusia poate trage rachete cu rază medie de acțiune doar din două baze militare. Prima este baza Kapustin Jar din regiunea Astrakhan, de unde au tras Orešnik. Celălalt este cosmodronul Pleseck din regiunea Arkhangelská.

referindu-se la informațiile militare ucrainene, el a mai scris că, pe baza experienței producției de rachete balistice intercontinentale Jars, Moscova poate produce aproximativ 25 de rachete balistice cu rază medie de acțiune pe an.

În scurt timp, ucrainenii au secretat că rușii ar putea avea cel puțin zece rachete Oresnik.

Sursa: TASR/AP

Putin l-a comparat pe Orešnik cu un meteorit

La câteva zile după atacul asupra uzinei de la Dnipro, ziarul Bild a scris că racheta era un test și nu conținea material exploziv. Analistul Julian Röpcke a evaluat-o din materialul video disponibil care a apărut pe internet după atac. „(În videoclipuri) nu vedem explozii, ci doar energie cinetică din căderea de la o înălțime de câteva sute de kilometri”, a spus el, adăugând că atacul pare să fi cauzat doar pagube minore.

Potrivit Institutului pentru Cercetări de Război, laudele lui Putin față de capacitățile lui Oresnik ar putea, prin urmare, să facă parte din operațiunea de informare a Kremlinului. „Este puțin probabil să anunțe dezvoltarea unor noi capacități de atac rusești”, afirmă el.

Putin în urmă cu câteva zile, că indiferent dacă a fost sau nu un exploziv în Oresnik, au folosit rakaeta pentru a înțelege ce trebuie îmbunătățit. El a comparat căderea părților sale de luptă cu căderea unui meteorit. „Din istorie, știm ce meteoriți diferiți și unde au căzut pe Pământ și care au fost consecințele. Unii au creat un lac întreg”, a spus el, adăugând că racheta ar putea atinge trei și patru etaje sub pământ.

Totuși, site-ul ucrainean susține că cuvintele despre meteoriți, adică atacați de energia cinetică a rachetelor precum Orešnik, care cad de la mare înălțime, sunt mai degrabă doar o încercare de a semăna panică și de a oferi rușilor o „poveste despre dezvoltarea rusă”.

Au calculat puterea rachetei

Defense Express a analizat numărul de experți care au calculat cât de puternic ar putea fi atacul lui Oresnik.

Ca intrare, au folosit informații că o rachetă balistică cu rază medie de acțiune echipată cu șase focoase cu o greutate totală de 1.500 de kilograme a căzut la pământ cu o viteză de 3,4 kilometri pe secundă.

Potrivit experților, blocurile sale își vor reduce viteza în straturile dense ale atmosferei la 1,5-1,8 km/s.

„Un kilogram de masă la o viteză de Mach 5 la impact transferă 1,4 megajouli de energie către țintă. Pentru comparație: energia de explozie a 1 kilogram de TNT este de 4,2 mJ. Mai exact, Orešnik are un total de șase blocuri de șase obiecte în fiecare, iar pentru simplitate, fiecare dintre ele este o unitate de luptă cinetică. Toate cântăresc 1500 kg. (…) Să revenim la formula – impactul fiecărui bloc este de 58 MJ și echivalentul energiei de impact la energia de explozie de 13 kilograme de TNT”, scriu aceștia.

Ca o ilustrare, experții l-au comparat cu, de exemplu, greutatea substanței explozive din unitatea de luptă a dronei iraniene Shahid – ar trebui să cântărească 30 de kilograme. „Dacă părțile de luptă ale rachetei rusești nu au o formă aerodinamică specială, viteza lor la contactul cu solul va fi de aproximativ Mach 3 (1 km/s, n.red.). Și apoi fiecare unitate de luptă individuală va avea o energie de coliziune echivalentă cu cinci kilograme de explozibil”, adaugă experții.

Apel telefonic între Gerasimov și Brown

Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gerasimov, și omologul său american, Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale SUA, Charles Brown, au avut recent o conversație telefonică despre detonarea lui Orešnik.

După cum relatează cotidianul, a fost un apel telefonic rar care a avut loc la șase zile după atacul rusesc asupra Niproului, unde rușii au folosit o rachetă experimentală. Gerasimov a vorbit ultima oară cu omologul său american, generalul șef al armatei americane de atunci Mark Milley, în octombrie 2022.

NY Times scrie că Gerasimov i-a spus lui Brown că lansarea lui Oreshnik a fost planificată cu mult înainte ca administrația Biden să autorizeze Ucraina să folosească rachete americane ATACMS pentru a lovi teritoriul Rusiei. În același timp, Brown ar fi trebuit să fie de acord cu cererea lui Gerasim de a nu informa în prealabil despre apel. Trebuia să fie inițiat de partea rusă.

Mai multe detalii despre apel nu sunt cunoscute. Potrivit unui purtător de cuvânt al comandantului superior al armatei americane, cei doi generali urmau să discute „o serie de probleme de securitate globală și regională, inclusiv conflictul în curs din Ucraina”.

După atacul asupra Dnipro, a devenit clar că Rusia a alertat SUA cu privire la utilizarea lui Oresnik prin canale pentru a reduce riscul unui conflict nuclear.