Inelele copacilor indică spre înregistrare. Nu a mai existat așa ceva de la „Gladiator”.

O nouă analiză bazată pe studiile inelelor copacilor arată că emisfera nordică nu a mai văzut o vară atât de fierbinte de la „Gladiator”. Creșterea rapidă a temperaturilor este asociată cu dezastrele naturale și provoacă moartea multor oameni din cauza căldurii fără precedent.

Studiul realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge sugerează, de asemenea, că, cel puțin temporar, am depășit deja pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oprirea procesului de încălzire de la depășirea acestui prag a fost cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris.

Istoria încălzirii în inelele copacilor

„Privind la istorie, puteți vedea cât de dramatică a fost încălzirea globală recentă”, spune Ulf Büntgen, cercetător la Universitatea din Cambridge, care a fost coautor al noului studiu. „„2023 a fost un an excepțional de cald și această tendință va continua dacă nu reducem radical emisiile de gaze cu efect de seră”..

Büntgen și colegii săi de la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania au urmărit schimbările de temperatură în emisfera nordică, folosind baze de date mari de măsurători ale inelelor de copaci care au trăit în emisfera nordică în ultimele mii de ani. Inelele le permit oamenilor de știință să estimeze destul de precis condițiile în care a trăit o anumită plantă, iar compararea tiparelor acestora cu cele găsite în alți copaci le permite să determine exact în ce ani a trăit copacul. Pentru climatologi, acestea sunt date de neprețuit, deoarece măsurătorile precise și sistematice ale temperaturii au început abia de curând. Inelele copacilor și alți indicatori naturali similari sunt cea mai bună modalitate de a evalua temperaturile în vremuri istorice. Și acest lucru, așa cum subliniază cercetătorul, este foarte important pentru înțelegerea noastră a proceselor care au loc astăzi.

„Numai reconstruind clima din trecut vom putea lua în considerare variabilitatea naturală a climei în modelele noastre și vom pune schimbările climatice antropice recente în contextul potrivit”, explică Büntgen.

Perioada preindustrială a fost mai rece decât credeam

Cercetările echipei germano-britanice au adus câteva surprize care au implicații majore asupra modului în care înțelegem încălzirea globală actuală. În primul rând, măsurătorile arată asta nivelul preindustrial, care este punctul de referință pentru estimările noastre privind rata încălzirii globale, a fost mai rece decât am crezut.

Aceasta înseamnă că creșterea temperaturilor pe care o întâmpinăm este mai severă decât se estimase anterior. Recalibrarea nivelului de temperatură de bază din care calculăm încălzirea înseamnă că vara anului 2023 în emisfera nordică a fost cu 2,07 grade Celsius mai caldă decât temperaturile medii din perioada preindustrială în anii 1850-1900. Deci a fost cu siguranță mai mare decât estimasem anterior. Estimările oficiale spun că doar anul trecut temperatura medie globală a depășit pragul de 1,5 grade peste nivelurile preindustriale.

Studiul germano-britanic, tocmai publicat în revista Nature, se limitează la emisfera nordică. Aceasta este o limitare importantă, dar alți cercetători au ajuns anterior la concluzii similare. Au folosit și „înregistratoare” naturale de temperatură, deși în cazul lor indicatorii nu erau plante, ci animale.

Bureții de mare ca arhivă atmosferică

Acest indicator sunt bureții de mare – nevertebrate ale căror corpuri conțin un „schelet” dur, calcaros, ca și în cazul copacilor, creșterea acestui schelet este influențată semnificativ de condițiile în care trăiește animalul rezultatul animalului în modificări ale compoziției chimice apar modificări în straturile de calcar. În acest fel, analizând scheletele strat cu strat, oamenii de știință pot recrea cu precizie condițiile trecute pe fundul mării.

Cercetători sub îndrumarea prof. Malcolm MacCulloch de la Universitatea din Australia de Vest a colectat o serie de mostre de la bureți care locuiesc în estul Caraibelor. Această regiune a fost aleasă datorită stabilității temperaturilor mării, care nu se modifică semnificativ pe parcursul anului. Examinând scheletele de nevertebrate, oamenii de știință au reușit să reconstituie schimbările de temperatură din ultimii 300 de ani.

Cercetătorii au descoperit că activitatea umană a început să încălzi oceanele mai devreme decât se credea anterior. Oamenii de știință sugerează că punctul de plecare adecvat pentru măsurarea temperaturilor globale în creștere nu ar trebui să fie sfârșitul secolului al XIX-lea, ci 1860. Anterior, din 1700 până în 1790 și din 1840 până în 1860, temperaturile de pe Pământ au fost destul de stabile (perioada 1790-1840 a fost caracterizată de răcire)., cauzate de activitatea vulcanică). Oamenii de știință au estimat că temperatura planetei astăzi este cu 1,7 grade peste acest nivel – cu peste 2 zecimi de grad Celsius mai caldă decât estimările oficiale.

Rata de încălzire se accelerează

Consecințele creșterii temperaturilor vor deveni din ce în ce mai grave. „Este adevărat că clima este în continuă schimbare, dar încălzirea actuală cauzată de gazele cu efect de seră va fi amplificată și mai mult de El Nino. Ne putem aștepta la valuri de căldură lungi și severe și la perioade prelungite de secetă în următoarele luni”, spune Jan Esper de la Universitatea Gutenberg din Germania, coautor al studiului bazat pe inelele copacilor. „Atunci când analizăm contextul istoric al încălzirii actuale, putem vedea cât de urgent este reducerea imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Între 1970 și 2008, lumea s-a încălzit cu aproximativ 0,18°C pe deceniu. Cu toate acestea, în ultimii ani creșterea temperaturilor la suprafață globală a depășit această valoare. Opt din ultimii nouă ani au văzut temperaturile crescute mai repede decât s-ar fi așteptat având în vedere ratele istorice de încălzire.

În decembrie 2022, fostul om de știință al NASA Dr. James Hansen și colegii săi au publicat un studiu în care au proiectat o accelerare a ratei de încălzire în următoarele câteva decenii. Ei au susținut că în următorii 30 de ani rata de încălzire va crește la 0,27-0,36°C pe deceniu, reprezentând o creștere cu 50-100% a ratei de încălzire față de 1970.