De ce amețim când ne ridicăm brusc?

Îndreptarea rapidă a corpului poate provoca senzații neplăcute, care în majoritatea cazurilor nu sunt periculoase și nu au nicio cauză serioasă. Pe de altă parte, dacă capul se învârte prea des, este o idee bună să mergi la medic. De exemplu, ar putea fi un precursor al demenței de debut.

Trezirea rapidă după ce ai stat sau culcat mult timp poate duce la amețeli și chiar și la așa-numitul colaps ortostatic, care nu exclude nici măcar leșinul.

O astfel de situație este deja periculoasă, deoarece este dificil de evitat o posibilă rănire. De ce apare hipotensiunea ortostatică și cum putem preveni acest fenomen? Și chiar este posibil?

Problema cu presiunea scăzută va fi explicată și pe YouTube printr-un videoclip de la TopTrendingCZ:

Sursa: Youtube

Nu este suficient oxigen pentru creier

Hipotensiunea ortostatică este o scădere rapidă a tensiunii arteriale, creierul va simți o aprovizionare insuficientă cu sânge și astfel, de asemenea, oxigenarea și furnizarea de nutrienți afectate. Acest fenomen este atunci cauza amețelilor, a senzațiilor de amețeală, a vederii încețoșate și chiar a leșinului deja menționat.

O schimbare rapidă pentru inimă

Motivul este simplu: într-o stare de odihnă, în timp ce stă așezat sau întins, inima nu trebuie să lucreze la fel de mult pentru a „prinde” sângele în locuri mai înalte, adică la creier. Inima nu este pregătită pentru o schimbare rapidă a poziției de la orizontală la verticală. În plus, sângele va tinde să se acumuleze în partea inferioară a corpului din cauza gravitației.

Sentimentele neplăcute vor dispărea în curând

În câteva secunde, organismul trebuie să se reprogrameze, crescând ritmul cardiac și îngustând vasele de sânge. Deși toate acestea merg foarte repede, există o anumită întârziere – și acesta este momentul în care putem avea fulgerări în fața ochilor și alte experiențe neplăcute. Desi de obicei dispar in cateva secunde, astfel de manifestari mai dese pot indica anumite probleme cu care nu trebuie sa ne incurcam.

Unii oameni sunt mai sensibili

Despre ce este vorba? Nu doar persoanele în vârstă, care nu mai au pereții vasculari la fel de flexibili ca și tinerii, sunt mai predispuse la hipotensiune arterială ortostatică, ci și cei dintre noi care nu acordăm prea multă atenție regimului nostru de băut. Așadar, dacă apare o astfel de situație, gândește-te la ultima dată când ai băut și mai ales la cât de mult lichid bei zilnic. Este posibil ca această zonă să fie corectată.

Ce se poate întâmpla?

În timp ce lipsa lichidelor poate fi rezolvată relativ ușor, alte cauze posibile necesită sfatul medicului. Nu este exclus ca o astfel de persoană să sufere de tensiune arterială scăzută pentru o perioadă lungă de timp, sau să reacționeze în acest fel la medicamentele prescrise de medic, fără a realiza o astfel de legătură.

Potrivit unor studii științifice care au fost efectuate încă din anii optzeci ai secolului trecut, acest fenomen este aparent legat și de o probabilitate crescută a dezvoltării ulterioare a demenței. Cu toate acestea, nu este încă posibil să se determine cu exactitate dacă o boală viitoare ascunsă este cauza hipertensiunii ortostatice sau dacă aceste evenimente duc ulterior la demență. Potrivit medicilor, aici există o anumită legătură.

Să prevenim problemele

Știm de ce și cum apare hipotensiunea ortostatică, așa că cu siguranță putem deduce și posibilități de prevenire a acesteia. În primul rând, este o creștere lentă, care poate fi recomandată în special persoanelor în vârstă și celor care se luptă cu tensiunea arterială scăzută.

Un alt moment important este și aportul suficient de lichide și, bineînțeles, menținerea unui stil de viață sănătos, care în general întărește organismul și îl menține în stare bună.

Nu-ți fie rușine să vezi un medic

Este posibil ca unul sau mai multe astfel de evenimente la intervale mai lungi să nu ne preocupe prea mult, dar dacă se repetă mai des sau există pierderi de conștiință, anunțați medicul generalist. El vă va sfătui sau vă va trimite la un loc de muncă specializat pentru examinare ulterioară.

Articole înrudite

Surse: www.heart.org, www.health.harvard.edu, my.clevelandclinic.org