Premierul Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune a cabinetului, la care au participat și șefii serviciilor secrete.
O reuniune a cabinetului de securitate al Israelului convocată de prim-ministrul Benjamin Netanyahu a decis că Israelul va răspunde cu forță la atacul cu rachete al Iranului de marți, dar se va coordona mai întâi cu Statele Unite. Acest lucru a fost raportat de presa israeliană miercuri, scrie TASR.
La întâlnire au mai participat, pe lângă Netanyahu, șefii serviciilor secrete Shin Bet și Mossad, Ronen Bar și David Barnea, șeful Statului Major General al Armatei Israeliene Herci Halevi și ministrul Apărării Joav Galant.
Răzbunarea Israelului pentru atacul iranian va avea ca scop să provoace „daune financiare semnificative”, a declarat un oficial israelian nenumit, citat de The Times of Israel (TOI). Credem că răspunsul „trebuie să fie semnificativ și trebuie să vină în curând”, a subliniat sursa.
Președintele american Joe Biden a declarat miercuri reporterilor că nu sprijină un posibil atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, ca răzbunare pentru atacul asupra Israelului. În același timp, el a recunoscut că Iranului ar putea fi impuse și alte sancțiuni. Potrivit acestuia, SUA își coordonează acțiunea cu Israelul, iar în curând va vorbi cu prim-ministrul Netanyahu.
Iranul a lansat marți un atac cu rachete la scară largă asupra Israelului, potrivit armatei israeliene, majoritatea celor 180 de rachete balistice au fost interceptate de apărarea aeriană. Potrivit Teheranului, atacul a fost o răzbunare pentru uciderea mai multor lideri și comandanți ai unor grupuri militante pro-iraniene, inclusiv Hezbollah libanez, Hamas palestinian și Gărzile Revoluționare Iraniene.
Președintele iranian Massoud Pezeshkiyan susține că Iranul nu caută război și doar Israelul îl forțează să reacționeze. El a avertizat că, dacă Israelul „nu încetează să comită crime, se va confrunta cu un răspuns sever”.
Șeful de stat major al armatei israeliene, Herci Halevi, a declarat că Israelul va răspunde unui atac iranian, amintind că armata are capacitatea de „a ajunge și a lovi orice punct din Orientul Mijlociu”.