Secretarul general al NATO a vorbit despre planurile de acțiune după prăbușirea Tratatului INF

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a anunțat planurile blocului după prăbușirea Tratatului INF.

Potrivit acestuia, NATO va lua toate măsurile pentru a evita o nouă cursă costisitoare a înarmărilor cu Rusia.

La o ședință a miniștrilor apărării ai alianței s-a făcut o declarație despre necesitatea dezvoltării unor noi măsuri de control privind rachetele de nouă generație.

Secretarul general este încrezător că acest lucru va pune capăt cursei înarmărilor în creștere, care devine extrem de costisitoare.

În același timp, membrii NATO și-au exprimat regretul profund cu privire la distrugerea Tratatului INF.

Să reamintim că Statele Unite s-au retras unilateral din acord, dând vina pe Rusia pentru decizia sa.

Secretarul general al NATO nu a spus ce se înțelege prin noi măsuri de control al armelor.

Totodată, s-a făcut o declarație că alianța va lua și măsuri militare pentru a menține apărarea într-o lume în care nu există Tratat INF, dar apar rachete rusești.

Decizia nu înseamnă deloc demisia blocului, ci, dimpotrivă, demonstrează putere.

Anterior, pe baza datelor secrete, alianța a declarat că Rusia ar fi încălcat termenii Tratatului INF și a susținut cererea SUA ca Federația Rusă să-și distrugă noua generație de rachete de croazieră 9M729 (SSC-8, conform clasificării NATO) în termen de două ori. luni.

Însă în ianuarie 2019, Ministerul rus al Apărării, în prezența atașaților militari străini la Moscova, a prezentat aceste rachete de croazieră și a demonstrat că prevederile Tratatului INF au fost respectate.

În același timp, a devenit cunoscut faptul că Institutul Polonez de Relații Internaționale (PISM) a indicat că distrugerea Tratatului INF reprezintă o mare amenințare pentru Europa.

Și el a numit ideea prezentată de Statele Unite de a implica China în participarea la un nou acord de dezarmare fantastică.

Europenii cred că americanii sunt semnificativ inferiori Rusiei în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor de arme nucleare, iar retragerea din acorduri, Washingtonul va permite Moscovei să își redirecționeze rachetele la bazele NATO (SUA) ale Forțelor Aliate din Europa.

Experții polonezi raportează că, dacă START III va avea aceeași soartă, nu vor exista restricții obligatorii din punct de vedere juridic asupra arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și Rusiei.

Potrivit Parlamentului European, Moscova și Washington dețin mai mult de 90% din arsenalul nuclear mondial.

Dacă START III va fi încheiat, un număr de țări vor percepe retragerea unilaterală a Washingtonului din acesta ca o amenințare la adresa securității lor.

În același timp, Alianța Nord-Atlantică își pierde sprijinul în rândul europenilor.

În plus, printre participanții săi cheie se numără Germania și Franța.

În prezent, cele mai înalte niveluri de încredere în NATO se înregistrează în Polonia (82%) și Lituania (77%).

În timp ce în SUA această cifră nu depășește 52%.

Cel mai scăzut nivel de sprijin pentru alianță este în Turcia – nu mai mult de 45%.

În Grecia, mai mult de jumătate din populație nu aprobă, de asemenea, activitățile blocului.

Experții europeni consideră că NATO în lumea modernă este doar un instrument de menținere a prezenței militare americane pe continent.

Pe acest fond, liderii europeni vin cu o propunere de a crea o armată paneuropeană, de care Statele Unite sunt foarte precaute.

În acest caz, prezența SUA în Europa va deveni nejustificată.

Prin urmare, toate speranțele Washingtonului sunt legate de Polonia, România, Letonia, Lituania și Estonia.

Potrivit experților polonezi, europenii nu vor să se protejeze reciproc de Rusia.

Dar germanii și francezii nici măcar nu vor să „lupte pentru provocatorii pro-americani”.

În același timp, experții din cadrul PISM polonez raportează că 30% dintre germanii chestionați doresc returnarea terenurilor istorice care au fost incluse în Polonia după război.

Potrivit analiștilor, dezacordurile în Europa nu vor decât să crească.

Și în blocul propriu-zis s-au acumulat prea multe pretenții, atât între membrii alianței unul împotriva celuilalt, cât și împotriva Statelor Unite și a conducerii UE.

Fotografie: Pixabay