Armenia speră să semneze un acord de pace cu Azerbaidjan în următoarele patru săptămâni, a declarat președintele armean Vahagn Khachaturyan. Mișcarea ar putea atenua tensiunile în Caucazul de Sud, sfâșiat de conflict, chiar dacă Baku semnalează că procesul de pace este „blocat”. TASR informează despre acest lucru potrivit unui raport adus luni de agenția de presă Reuters.
Cele două țări poartă discuții de pace de un an – de când Azerbaidjanul a reocupat fosta regiune separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, după 30 de ani de independență de facto, forțând aproape toată populația sa de aproximativ 100.000 de arme armeni să fugă în Armenia natală.
Discuțiile sunt tensionate, ambele țări acuzându-l pe cealaltă că nu este interesată de semnarea unui tratat pentru a pune capăt conflictului, care a început înainte de a obține independența față de Moscova.
Într-un discurs de vineri, președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a acuzat Armenia că nu a fost sinceră în încercarea de a încheia un acord și de a se înarma pentru noi lupte. L-a avertizat să „oprească aceste jocuri periculoase”.
Negocierile sunt în derulare
Cu toate acestea, potrivit lui Khachaturian, Erevan speră că Azerbaidjanul va semna cele 16 articole înainte de conferința COP29 privind schimbările climatice, pe care Baku o găzduiește în perioada 11-22 noiembrie. „Dacă ar fi după noi, l-am semna chiar acum, astăzi”, a spus Khachaturian în marginea Conferinței de la Hamburg pentru Dezvoltare Durabilă. „Cu toate acestea, sperăm că vom ajunge acolo mai devreme sau mai târziu”, a subliniat el.
Articolele convenite conțin prevederi de bază recunoscute internațional pentru stabilirea relațiilor diplomatice. Potrivit discursului prim-ministrului armean Nikol Pashinyan din septembrie, ei, printre altele, stabilesc un mecanism care va permite ambelor părți să continue negocierile.
Khachaturian are în mare parte puteri reprezentative, dar este un aliat al lui Pashinyan. El a adăugat că alte câteva articole sunt încă în curs de negociere cu reprezentanţii azeri.
Azerbaidjanul a spus că Armenia trebuie să-și modifice constituția și să elimine referințele indirecte la independența Nagorno-Karabah înainte de a semna un tratat de pace.
S-ar putea să se întoarcă
La începutul acestui an, ca parte a procesului de pace, Armenia s-a retras din mai multe municipalități azere pe care le controlase de la începutul anilor 1990. Câțiva dintre sutele de mii de etnici azeri care au fugit din casele lor în și în jurul Nagorno-Karabah în anii 1990 s-au putut întoarce după victoria militară a Azerbaidjanului.
Khachaturian a mai spus că discuțiile cu Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, merg bine și se ia în considerare o propunere de deschidere a granițelor dintre cele două țări pentru resortisanții țărilor terțe și cei cu pașapoarte diplomatice. „Va fi un semnal că relațiile diplomatice reale au devenit realitate”, a spus el.
Ankara a rupt legăturile cu Erevan în 1993, când a sprijinit Azerbaidjanul în timpul războiului cu Armenia pentru Nagorno-Karabah, dar discuțiile diplomatice dintre cei doi s-au intensificat în ultimii ani.