Activistul rus pentru drepturile omului și fost co-președinte al Memorial Oleg Orlov, care a fost eliberat din închisoare ca parte a unui schimb de prizonieri între Rusia și Occident la sfârșitul săptămânii, spune că nu i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin clemență.
Potrivit Rádio Sloboda (RFE/RL), Orlov a confirmat acest lucru într-un interviu sâmbătă acordat site-ului rus de știri despre exilul Meduza.io. El a adăugat că directorul închisorii preventive din orașul Syzran din sud-estul părții europene a Rusiei l-a convins să facă acest lucru „la instrucțiuni de la Moscova”, dar fără succes.
RFE/RL a adăugat însă că, în seara zilei de 1 august, pe site-urile din Rusia au apărut informații că Putin a semnat decrete privind grațierea a 13 deținuți care se aflau în lagărele de prizonieri și închisorile de arest preventiv din Rusia și au fost eliberați de acolo în cadrul schimbului menționat anterior.
În declarația Kremlinului, numele lui Orlov și ale politicienilor de opoziție Ilya Yashin și Vladimir Kara-Murza au fost menționate, printre altele, în legătură cu acordarea grațierii.
În interviu, Orlov a susținut că nu a recunoscut vinovăția care i-a fost atribuită nici în fața instanței: era vorba despre presupusa discreditare a armatei ruse. „De ce aș cere grațierea când am fost condamnat pentru exercitarea drepturilor mele legale la libertatea de exprimare”, a întrebat Orlov.
El a adăugat că nici Kara-Murza și Yashin nu i-au cerut milă lui Putin, care a mai afirmat acest lucru vineri la o conferință de presă comună la Bonn, unde au fost transferați de la Ankara după ce au fost schimbați cu prizonieri căutați de Rusia din Occident.
La fel ca Iașin, Orlov consideră că plecarea sa din Rusia este involuntară și a numit-o un exil forțat de facto.
Kara-Murza a subliniat chiar la conferința de presă de vineri că prizonierii au fost scoși din Rusia fără un permis de închisoare corespunzător, doar cu o carte de identitate, niciunul dintre ei nu avea pașaport pentru a călători în străinătate.
Jašin a subliniat că nu are deloc niciun act de identitate valabil. El a declarat că autoritățile statelor respective din vest vor trebui acum să găsească o modalitate de a-și legaliza șederea acolo.
În lumina acestei situații, Kara-Murza a citat declarația disidentului sovietic Vladimir Bukovsky că în Rusia legile nu se aplică atunci când oamenii sunt trimiși după gratii și nici când sunt eliberați din închisoare.
La procesul de schimb de prizonieri au participat Rusia, Belarus, SUA, Germania, Norvegia, Polonia și Slovenia.
În cadrul procedurii, 16 persoane deținute în închisori și în arest preventiv în Rusia și Belarus au fost schimbate cu opt cetățeni ruși închiși în Occident.
Printre cei extrădați de Rusia se numără politicienii din opoziția rusă Vladimir Kara-Murza, Ilya Yashin, Andrey Pivovarov, Vadim Ostanin, Xenia Fadeyeva, Liliya Chanysheva, activistul Orlov, precum și jurnalistul RFE/RL Alsu Kurmasheva și colegul ei de la American Wall Street Journal. Jurnalul Evan Gershkovich, dar și artistul Saša Skočilenková și fostul membru al US Marine Corps Paul Whelan.
Autoritățile occidentale au eliberat mai mulți cetățeni ruși acuzați de crime comise în Europa și Statele Unite. Printre aceștia s-a numărat și ofițerul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Vadim Krasikov, care executa o închisoare pe viață în Germania pentru uciderea fostului comandant de teren cecen, Zelimkhan Changoshvili.
Orlov a fost condamnat la 2,5 ani în Rusia pentru discreditarea în mod repetat a armatei ruse. Împotriva lui au fost deschise proceduri penale pentru publicarea pe rețeaua de socializare Facebook a unei traduceri în limba rusă a unui articol pe care l-a scris în noiembrie 2022 pentru site-ul francez de investigații Mediapart, intitulat They Wanted Fascism, They Should Have It.