De la victoria lui Donald Trump la alegerile din noiembrie, Bitcoin a cunoscut o creștere „uimitoare”. Această creștere bruscă este atribuită așteptărilor că noua administrație va introduce reglementări mai favorabile pentru criptomonede. Trump, care a promis că va face din SUA o „superputere bitcoin”, a nominalizat mai mulți susținători ai criptomonedei în poziții cheie.
Printre nominalizările notabile se numără Paul Atkins la conducerea Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC), Howard Lutnick la conducerea Departamentului de Comerț și Elon Musk la co-conducerea Inițiativei pentru Eficiența Guvernului. Aceste mișcări au stârnit un val de optimism în comunitatea criptomonedei.
Creșterea Bitcoin a fost, de asemenea, alimentată de un aflux de investiții instituționale. Fondurile tranzacționate în schimburi (ETF) axate pe Bitcoin, administrate de companii renumite precum BlackRock și Fidelity, au atras miliarde de dolari de la aprobarea lor în ianuarie. Numai de la începutul lunii noiembrie, în aceste fonduri au intrat 4,4 miliarde de dolari.
O dezvoltare complet diferită față de acum doi ani
Această evoluție reprezintă o inversare dramatică față de situația de acum doi ani, când prăbușirea bursei FTX a declanșat o criză de piață și a dus prețul Bitcoin la 16.000 USD. În ciuda problemelor legale recente ale unor companii de criptomonede, inclusiv o amendă grea pentru Binance și condamnarea fondatorului FTX, sectorul pare să intre într-o nouă eră, mai favorabilă.
Experții din industria criptomonedelor prezic acum o „epocă de aur” sub administrația Trump. Ei se așteaptă ca noile reglementări, mai favorabile, să atragă și mai multe investiții din partea marilor manageri de active în sector.
Schimbarea de poziție a lui Trump față de criptomonede, pe care anterior o criticase ca fiind o „fraudă”, a venit după ce campania sa a primit finanțare semnificativă de la marii investitori în criptomonede. Aceste evoluții sugerează că criptomonedele ar putea juca un rol din ce în ce mai important nu numai în economie, ci și în politica SUA.
Prim-ministrul italian are probleme
Economia Italiei se confruntă cu o încetinire semnificativă, crescând presiunea asupra guvernului de dreapta al premierului Giorgia Meloni pentru a reduce cheltuielile publice. Agenția națională de statistică Istat și-a redus joi (05.12.2024) prognoza de creștere a PIB-ului pentru acest an la 0,5%, adică jumătate din estimarea anterioară de 1% din iunie. Prognoza de creștere pentru 2025 a fost, de asemenea, revizuită în scădere, de la 1,1% la 0,8%.
Declinul vine în vreme ce Germania, principala putere economică a Europei, se află în cea mai profundă recesiune de la începutul anilor 2000, iar Franța este înfundată în criză politică după ce parlamentul a înlăturat guvernul lui Michel Barnier din cauza încercării sale de a promova un buget de austeritate. Spre deosebire de Barnier, însă, Meloni a depășit cu succes prima parte a bugetului 2025 joi, în ciuda unei perspective economice înrăutățite.
Bugetul a fost întocmit pornind de la ipoteza că produsul intern brut (PIB) va crește cu 1% anul acesta și 1,2% în 2025. Cu toate acestea, Italia se confruntă cu presiuni din partea UE în cadrul procedurii de deficit excesiv, care impune ca deficitul public să scadă sub cele 3% din PIB. Ministrul de Finanțe Giancarlo Giorgetti s-a angajat să reducă deficitul de la actualul 4,3% la 3,6% până în 2025 și sub 3% în anul următor.
Potrivit unui oficial al Ministerului de Finanțe, revizuirea prognozelor de creștere nu a fost o surpriză, având în vedere problemele grave din sectorul industrial din Italia și din întreaga Europă. „Guvernul ia măsuri pentru a sprijini industria, dar este nevoie de o strategie cuprinzătoare la nivel european”, a spus oficialul.
Reforme fiscale necesare
Eiko Sievert de la Scope Ratings a avertizat că Roma probabil că va avea dificultăți să atingă țintele de deficit fiscal, având în vedere provocările economice actuale. În același timp, el a adăugat că accelerarea implementării cotei Italiei de 194 de miliarde de euro din fondul de redresare al UE ar putea oferi un sprijin semnificativ creșterii economice.
Parlamentul a aprobat joi mai multe măsuri incluse în buget, printre care o primă unică de Crăciun de 100 de euro pentru familiile cu cel puțin un copil și un venit anual mai mic de 28.000 de euro. Aproximativ 4,5 milioane de familii ar trebui să primească acest bonus. Guvernul a extins, de asemenea, sistemul permițând contribuabililor să plătească anticipat impozitele pentru următorii doi ani, indiferent de venitul real.
Deși opoziția a propus aproape 175 de modificări ale decretului fiscal, coaliția de guvernământ cu o puternică majoritate parlamentară a respins toate propunerile. Cu toate acestea, Sievert a remarcat că guvernul stabil Meloni ar trebui să-și folosească puterea politică pentru reforme fiscale mai ambițioase, care ar crește rezistența Italiei la șocuri externe viitoare.
„Pașii sunt corecti – dar rămâne întrebarea dacă sunt suficient de rapizi”, a adăugat Sievert. „Datoria Italiei este încă mai mare decât cea a Franței, ceea ce face țara vulnerabilă la riscurile externe”.
Autorul este un administrator de portofoliu