Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care a fost eliberat din închisoare în Marea Britanie în iunie, intenționează să-și rupă tăcerea.
Potrivit organizației sale, el va vorbi personal la Consiliul Europei de la Strasbourg în octombrie. TASR informează despre aceasta conform raportului agenției AFP.
Assange a pledat parțial vinovat de spionaj în legătură cu publicarea documentelor secrete referitoare în principal la operațiunile armatei americane în Afganistan și Irak. Cu toate acestea, conform propriilor sale cuvinte, el credea că, publicând aceste materiale, acționează în limitele dreptului constituțional al SUA la libertatea de exprimare.
În urma acestei mărturisiri, autoritățile americane au fost de acord să-l elibereze din arest în Marea Britanie, unde a petrecut cinci ani în așteptarea unei posibile extrădari în Statele Unite pentru urmărire penală. Curtea americană l-a eliberat în libertate datorită timpului petrecut în închisoare.
În prezent se află în Australia, de unde se va muta la Strasbourg pe 1 octombrie, unde va „depune mărturie” în fața Comisiei pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Adunarea va discuta a doua zi un raport despre cazul lui.
„Julian Assange încă se recuperează după eliberarea din închisoare. El va participa la această întâlnire în persoană datorită naturii excepționale a invitației”, a spus WikiLeaks într-un comunicat.
Trezește controverse
Assange este considerat de susținătorii săi un luptător pentru libertatea de exprimare și jurnalismul de investigație, care a fost întemnițat pe nedrept. Dimpotrivă, criticii săi spun că, prin decizia sa de a elibera documente clasificate, a pus în pericol viața oamenilor din întreaga lume și securitatea Statelor Unite.
De la eliberarea sa din închisoare în iunie, Assange nu a vorbit public despre cei 14 ani petrecuți încercând să evite un mandat internațional de arestare. Timp de șapte ani a stat în ambasada Ecuadorului, unde a încercat să obțină azil pentru a evita extrădarea în Suedia și SUA. Acuzațiile americane s-au bazat pe eliberarea de documente militare secrete, în timp ce Suedia s-a ocupat de suspiciuni de agresiune sexuală.