UE nu va recunoaște legitimitatea lui Maduro ca președinte ales al Venezuelei

Consiliul electoral al Venezuelei l-a declarat pe Maduro, aflat la putere din 2013, câștigător al alegerilor din 28 iulie, dar nu a făcut publice rezultatele complete ale numărării voturilor.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au convenit joi să nu recunoască „legitimitatea democratică” președintelui venezuelean Nicolás Maduro în urma alegerilor disputate din țara sa. Acest lucru a fost declarat de șeful UE pentru politică externă Josep Borrell, relatează TASR pe baza unui raport Reuters.

Potrivit lui Borrell, miniștrii au luat decizia după ce Consiliul Electoral Național al Venezuelei a eșuat în mod repetat să răspundă solicitărilor de a furniza date credibile care să susțină afirmațiile privind victoria lui Maduro la alegerile din iulie.

„Nu putem recunoaște legitimitatea lui Maduro ca președinte ales”, a declarat Borrell reporterilor după o reuniune informală a Consiliului UE. „Va rămâne președinte, de facto… dar respingem legitimitatea democratică pe baza unui rezultat care nu poate fi verificat”.

Consiliul electoral al Venezuelei l-a declarat pe Maduro, aflat la putere din 2013, câștigător al alegerilor din 28 iulie, dar nu a făcut publice rezultatele complete ale numărării voturilor. Opoziţia a publicat listele de rezultate, care arată o victorie clară pentru candidatul său, Edmundo González, aminteşte Reuters.

González a participat la reuniunea miniștrilor UE prin link video.

Proteste și prizonieri politici

Borrell a recunoscut că decizia de joi nu va avea consecințe imediate, deoarece UE nu a impus nicio sancțiune în legătură cu alegerile din Venezuela. Potrivit acestuia, însă, aceasta este o „afirmație puternică” a Uniunii.

Borrell, fostul șef al diplomației spaniole, a cerut în repetate rânduri publicarea rezultatelor detaliate ale alegerilor din Venezuela, precum și încetarea persecuției politice în țara sud-americană și dialogul dintre oponenții politici de acolo. Maduro l-a criticat pentru asta la mitinguri.

Protestele de după alegeri s-au soldat cu cel puțin 27 de vieți. Grupul pentru drepturile omului Foro Penal raportează că aproximativ 1.780 de persoane, inclusiv 114 minori, sunt deținuți ca prizonieri politici în Venezuela. Mai mulți lideri ai opoziției sunt de asemenea în arest.