De joi încolo, praful din Africa ajunge în Portugalia și ar trebui să rămână până sâmbătă, când ar trebui să înceapă să se risipească. Motivul acestei reapariții nu este cunoscut cu siguranță, dar condițiile de secetă și deșertificarea asociate cu încălzirea globală pot crește cantitatea de praf disponibilă. Cert este că trebuie avută o anumită grijă, mai ales atunci când există legături între furtunile de praf și o incidență crescută a meningitei bacteriene.
Praful din Africa revine joi și există un pericol ascuns
Ce transportă praful din Africa?
Depinde de concentrație și altitudine. Transportul prafului la altitudine mare este mai puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra calității aerului de suprafață. Dar norii de praf de la suprafață aduc particule, atât grosiere, cât și fine, care înrăutățesc calitatea aerului și prezintă riscuri respiratorii sau chiar cardiovasculare.
– Publicitate –
Dar există mai mult. Praful din Africa poartă microorganisme, inclusiv agenți patogeni. Cu toate acestea, legăturile dintre furtunile de praf și incidența crescută a meningitei bacteriene în unele zone sunt bine documentate. Cu toate acestea, se crede că acestea sunt legate de efectele lor iritante asupra sistemului respirator și a condițiilor climatice, și nu de transportul agenților patogeni.
De asemenea, se știe că, în funcție de originea transportului, praful saharian transportă uneori particule radioactive, parțial din cauza testelor nucleare franceze în Algeria din anii 1970, dar la niveluri de concentrație neconsiderate dăunătoare pentru sănătate sau mediu.
Un motor al atmosferei
Neglijat multă vreme de știință, praful este cunoscut în prezent ca unul dintre principalii factori ai atmosferei, jucând un rol în vreme, radiația solară și climă. Unele studii sugerează că concentrațiile și importanța lor au fost subestimate de mult timp. Principalul efect direct al prafului suspendat în atmosferă este blocarea radiației solare.
Aerosolii de praf acționează ca umbre pentru lumina soarelui, cu efect de răcire pe suprafața Pământului. Cu toate acestea, absorbția radiației infraroșii în stratul de praf poate duce la un efect de încălzire localizat. Întrebarea dacă praful are o contribuție netă la încălzire sau răcire este încă deschisă.
Particulele de praf joacă un rol în formarea norilor, acționând ca un nucleu în jurul căruia se adună particulele de apă (nuclee de condensare a apei). În anumite condiții, praful poate influența compoziția atmosferică prin reacții fotochimice, limitând cantitatea de lumină solară și reacții chimice pe suprafața particulelor de praf.
Se consideră că stratul de aer Sahara are un efect de moderare asupra ciclonilor tropicali din Atlantic. Pe de altă parte, întrucât particulele favorizează formarea norilor, transportul prafului din Sahara poate crește și precipitațiile în anumite condiții. Acesta este, de asemenea, un domeniu de cercetare încă activ.